Un grup de trepăduși, supranumiți și economiști, profesori, niște antreprenori și alți inși de genul ăsta au dat o scrisoare deschisă, alta printre multele bășite în ultimul timp, în care se plîng lui Vodă Klaus că de ce crește iar salariul minim pe economie. Că e nasol că n-o să mai facă profit cît să meargă în vacanță la Dubai, ci doar în Palm Beach sau într-un loc mai nasol, pentru amărășteni. De la Poiana Brașov oricum și-au luat gîndul. Întregul text jenant se poate citi aici.

Cei afectati se împart în doua categorii: (1) întreprinzatorii si companiile care ofera de lucru oamenilor fara calificari deosebite si care vor descoperi ca trebuie sa cheltuiasca mai multi bani din buzunar pentru a-si mentine activitatea, putand induce si o crestere a preturilor care îi va afecta în primul rand tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor; (2) persoanele cu slaba calificare sau fara experienta, care ocupa sau vor sa ocupe o slujba si care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a gasi un loc de munca sau nevoite sa lucreze fara acte legale.

Pentru că ce antreprenor, întreprinzător sau companie responsabilă investește în formarea personalului? Asta-i pentru fraieri. Păi nu, că adevărații antreprenori sau manageri români angajează omuleți la gri, cu salariu minim pe economie și diferența le-o plătesc din plasa de rafie cînd se face luna. Sau cînd au ei chef, că așa e managerul român de succes care semnează scrisori deschise pe la hotnews. Uneori mai și uită, că el are și alte treburi. De fapt companiile serioase, fie ele străine sau autohtone, nu stau cu ochii la cît mai este salariul minim pe economie. Că n-au interesul să-și plătească angajații în jetoane de mașinuțe, cît să le stea pe post 3-4 luni pînă-și găsesc altceva care să miroasă mai puțin a sclavagism. Iar idioții ăștia care au semnat textul ăsta exact asta fac, d-aia se și plîng că trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar.

Chestia e că prin presă nu scrie nimeni chestii de genul ăsta, pentru că toate trusturile care au mai rămas sînt în zona gri, dacă nu chiar neagră. Mai un salariu minim pe economie, mai un contract pe drepturi de autor, mai o jumătate de normă, mai deloc carte de muncă, precum un mogul local ajuns la bulău. Sau pula salariu, că intră în insolvență și nu-și mai plătesc restanțele sclavilor. Dacă acum i-ar călca fiscul pe toți ăștia care mimează presa liberă, ar supraaglomera închisorile pînă la Crăciun pentru evaziune fiscală.

Dar pînă atunci au treabă să mai înjure salariul minim pe economie puțin. Alupigus, băi!

Seitenbacher müsli – energie de la prima oră

Nu știu alții cum sunt, dar eu mă regăsesc în totalitate în situația din print-urile pentru Seitenbacher müsli. Ele prezintă trei personaje cu o viață de noapte atât de activă, incât sloganul folosit pentru Seitenbacher, “No Wonder You Always Wake Up Hungry”, se aplică de minune.

Indiferent că visele sunt în culori sau alb-negru, că reflectă responsabilitățile, temerile sau îndatoririle de peste zi, cert este că uneori ne trezim mai obosiți decât eram când am adormit. Astfel că cea mai potrivită soluție pentru o porție consistentă și sănătoasă de energie, pe lângă cafea, constă în a opta pentru un müsli Seitenbacher la micul-dejun.

Responsabili pentru aceste print-uri sunt cei de la JWT Jakarta, Indonezia care au primit pentru ele o nominalizare la Cannes Lions 2012 la categoria Outdoor Print.