Fetele mele, pentru că urmează o nouă etapă în viața mea, m-am hotărât să fiu mai activă în acest demers și să împărtășesc cu voi momentele, experiențele și trăirile din această perioadă magică.
Magică pentru că tot ceea ce se întâmplă în aceste 9 luni de zile cred că este o transformare și o miunune a vieții, pe care noi, femeile, avem harul să o trăim.
E minunea vieții ce crește în noi, prin noi, din noi și își va găsi drumul spre noi, tot prin noi…
Am așteptat cu sufetul la gură această binecuvantare în viața noastră. Dumnezeul meu a avut și are pentru mine un plan perfect. Este atât de atent la detalii și lucrează atât de personal.
Mi-a răspuns rugăciunilor într-un mod unic și atât de detaliat, iar începutul acestei noi aventuri a avut la bază implicarea Lui în dorințele noastre.
Abia am așteptat acest sentiment de femeie specială, entuziasmul testului de sarcină pozitiv, lacrimile de emoție sinceră, noua aventură spre necunoscut, noua șansă să mă dezvolt și să cresc.
Da, cumva aceste momente de entuziasm îmi sunt încercate deseori prin grețurile dese pe care le am (obișnuită cu ele din sarcina precedentă, având răgaz 4 ani ca să le uit nițel).
Totuși, am simțit, atunci când am vizitat toaleta cu gândul de a dărui ceva din stomacul meu, o senzație de deja-vu. Ceva de nedescris, dar cumva mă simt alt om. Total altă persoană față de momentul când am fost pentru prima dată gravidă.
Iubesc evoluția și faptul că am crescut atât de mult și m-am maturizat, mă face să privesc cu încredere înainte.
Ca să fiu sinceră, am unele frici, temeri, întrebări mărunte ce zboară prin mintea mea: „Ce va fi?”, „Dacă va trebui să…?”, „Cum o să reacționez dacă…?”, „Voi fi în stare să…?” etc.
Însă cumva ele sunt permanente și nu își găsesc răspunsuri imediate. Le las să plutească în aer fără să le investighez prea mult.
Chiar dacă am zile mai puțin bune în care grețurile sunt abundente, îmi propun să celebrez un lucru bun din acea zi și să mă fericesc instant.
În zilele mai grele, Dumnezeu mereu mă încurajează cu câte o experiență a unei mămici, ce se află într-o stare de trei ori mai dramatică decât a mea și totuși mulțumește. Sau pur și simplu reușesc uneori, de la ora 12, să mă bucur de o ieșire în parc, de un mesaj deosebit, de o haină frumoasă sau de un gând bun.
O fericire ce mereu îmi produce o stare de mulțumire este și va rămâne Alexandra, care este acel om special, ce a fost cu mine alături într-o călătorie, mă cunoaște încă din pântece și mă iubește atât de necondiționat.
Dacă ar fi să descriu relația mea de până acum cu ea, aș spune că mă înconjoară cu multă iubire, nu mă plictisesc de ea niciodată și nu găsesc o povară în asta. O simt ca o rază blândă de soare ce îmi luminează chipul încă de la prima oră a dimineții, e copilul ce mi-a dat mie viață, nu doar eu ei…
Așa că, mămici scumpe și dragi, multe mi-ați scris că și voi sunteți partenere de toaletă cu mine sau că nu reușiți să părăsiți patul pentru ca aveți o sarcină cu risc. Eu vă mulțumesc pentru mesajele voastre, pentru că multe sunteți deodată cu mine, surori de sarcină, avem câteva săptămâni diferență una de cealată. Mă încurajați enorm!
Vă prețuiesc pentru gândurile voastre. Vă provoc să aveți un lucru de care să vă bucurați pe zi.
Un căpșune zdravăn de dulce, un sărut, un zâmbet cald, o pălărie nouă sau puțin soare.
Vă îmbrățișează o nouă mămică ce începe să se descopere din nou, un alt om.
Nu uitați să nu vă lăsați pradă sentimentelor ce vă împiedică să regăsiți bucuria într-o zi. O prietenă dragă îmi scria într-un mesaj atât: „Fericirea că vei avea încă un copil ar trebui să îți alunge orice stare de rău din viața ta”.
Hai să găsim o bucurie care să ne inunde viața în fiecare zi!