Era seară și m-am gândit să ne jucăm puțin prin decorațiunile pentru brad.
Toate m-au inspirat aparte și, împreună cu Alexandra, am ales diferite lucruri albe-argintii din casă, ce se găseau prin baie, vitrine, sertare, cutii. Și am creat un tablou specific lunii decembrie.
Ne-am distrat aranjându-le, eu de cinci ori punând același glob intr-o poziție sau o lumânare la locul ei, însă am petrecut timp împreună și am râs copios.
Globurile au zburat peste tot, fetița mea a botezat globurile mingi, iar eu, în poziția de portar, nu am făcut față.
Toate zburau efectiv prin aer și marcau de fiecare dată canapeaua sau fața mea. Totuși, am surprins în poze mai mult prima parte a extazului când curiozitatea era de un calm aparte și încă copilașul nu imaginase decorul într-un teren de fotbal.
Mai târziu, bradul nu a mai fost important. Mă gândeam că îl voi face în fața casei anul acesta pentru a nu fi o tentație prea mare pentru Alexandra, dar se pare că terapia „jocul cu decorațiunile înainte de a împodobi bradul” a funcționat perfect. Îl admiră zilnic, însă a dispărut curiozitatea pentru mingile din brad după ce au străbătut toată camera pentru o seară întreagă…
Ei, ce să zic, voi păstra tradiția și pentru anii viitori. Poate merge și la voi, dar încercați să fie totul de plastic și lăsați „mingile” de sticlă deoparte.
A meritat efortul pentru că pozele îmi sunt tare dragi, iar amintirea va rămâne la mine și într-o zi va ajunge și la ea împărtășind-o acum cu voi.
Îmi fac lista zilnică să o includ pe Alexandra în activitățile mele, cât de serioase sau mici ar fi ele. Nu reușesc mereu, dar încerc să bifez și acest punct.
Și mi-am dovedit în acea seara că pot să aspir sclipiciul de pe canapea cu un soi de mulțumire în suflet și oarecum mândrie că am reușit să conturăm un tablou frumos indiferent de pagubele mici și nesemnificative create…
Așa că dați drumul la jocuri! Veți descoperi o amintire nouă, de pus în ramă. 🙂