Cererea de demisie la primul job e ca bonul fiscal păstrat după o cumpărătură mare, pentru că hârtia cu data pe ea te scoate din încurcătură dacă apar discuții mai târziu. Poate ai primit o ofertă mai bună sau poate ai hotărât pur și simplu că e momentul să pleci, iar acum nu știi cum anunți firma fără să strici nimic. Un anunț spus pe hol șefului direct nu produce niciun efect juridic, în timp ce o cerere scrisă, semnată și înregistrată pornește preavizul.
Pentru o cerere de demisie corectă ajunge o jumătate de pagină, dar fiecare rând are rostul lui. Cu un model completat, o variantă de e-mail și câteva verificări în contractul tău, poți pleca fără bătăi de cap, chiar dacă nu ai scris niciodată un astfel de document.
Ce spune Codul muncii despre demisie
Demisia este anunțul scris prin care salariatul spune angajatorului că vrea să-și încheie contractul de muncă. Contractul încetează după expirarea preavizului, iar angajatorul are obligația să înregistreze cererea. Regula se găsește la art. 81 din Codul muncii (Legea 53/2003, republicată în 2011). O discuție cu șeful nu ține loc de cerere, fiindcă legea cere notificare scrisă.
Nu ești obligat să explici de ce pleci. Art. 81 alin. 3 îți dă dreptul să nu menționezi motivul, iar angajatorul nu poate condiționa primirea cererii de el. Dacă firma insistă să afle motivul, poți răspunde oral, dar nu ești nevoit să scrii nimic în plus pe hârtie.
Preavizul este perioada dintre ziua în care depui cererea și ziua în care se încheie contractul. Durata exactă o găsești în contractul tău individual sau în contractul colectiv aplicabil, iar legea fixează doar plafonul. Potrivit art. 81 alin. 4, preavizul nu poate depăși 20 de zile lucrătoare pentru funcțiile de execuție și 45 de zile lucrătoare pentru funcțiile de conducere. La un prim job ești, aproape sigur, pe o funcție de execuție, deci cifra din contract nu poate trece de 20.
Zilele lucrătoare nu sunt zilele din calendar. Se numără doar zilele de luni până vineri, fără sărbătorile legale, deci un preaviz de 20 de zile lucrătoare înseamnă patru săptămâni pline de lucru. Un exemplu simplu ajută. Dacă depui cererea luni, 9 noiembrie 2026, și contractul tău prevede 10 zile lucrătoare, numeri începând cu ziua următoare. Ultima zi de preaviz iese luni, 23 noiembrie 2026, pentru că cele două weekenduri nu intră în calcul. Dacă în perioadă cade o sărbătoare legală, data se mută cu câte o zi pentru fiecare.
Detaliile despre ce faci în timpul preavizului le găsești în „Preavizul la demisie: câte zile și ce faci în timpul lui”. Dacă îți dorești să pleci imediat, situațiile în care se poate sunt explicate în „Demisia fără preaviz: când e posibilă”.
Ce trebuie să conțină cererea de demisie
O cerere de demisie are nevoie de datele tale (nume, funcție), de data completării, de destinatar, de o formulare clară că demisionezi și de semnătură. Motivul și explicațiile nu sunt obligatorii și pot rămâne în afara textului. Cu cât documentul e mai scurt și mai precis, cu atât ai mai puține șanse să apară neînțelegeri.
Iată elementele pe care le verifici înainte să semnezi:
- Numele firmei și numele tău complet, cu funcția pe care o ai, ca să fie clar cine demisionează și de unde.
- Numărul și data contractului de muncă, dacă le ai la îndemână, pentru că scutesc pe oricine de căutări prin dosare.
- O formulare directă, în care spui că demisionezi din funcția respectivă.
- Data la care se încheie contractul, calculată cu tot cu preaviz.
- Data completării cererii.
- Semnătura ta de mână, în original.
Formularea contează mai mult decât pare. O propoziție de genul „vă aduc la cunoștință că demisionez din funcția de … începând cu data de …” nu lasă loc de interpretări. Fraze vagi, precum „mă gândesc să plec” sau „aș dori să încetez colaborarea”, sună a intenție și nu a decizie, iar firma poate spune că n-a primit nicio demisie.
Data depunerii îți controlează tot calendarul, pentru că preavizul curge de la ea. Nu o lăsa necompletată și nu o pune cu o zi înapoi sau înainte ca să prinzi o perioadă mai convenabilă. O dată care nu corespunde cu cea a înregistrării creează exact genul de discuție pe care vrei să-l eviți.
Data de încetare trebuie să se potrivească cu ultima zi de preaviz. Dacă ai greșit numărătoarea, cererea rămâne valabilă, dar apar întrebări la resurse umane și pierzi timp cu corecturi. Numără cu un calendar în față, bifând zilele de luni până vineri și sărbătorile.
Lasă deoparte criticile la adresa șefului sau a firmei, reproșurile și poveștile personale. Cererea rămâne în dosarul tău de personal, iar un text scris la nervi nu aduce nimic bun. Tot aici intră condițiile: o cerere de tipul „plec dacă nu primesc o mărire” nu mai e o demisie clară, iar angajatorul o poate trata ca pe o negociere. Dacă vrei să negociezi, faci asta separat, înainte de a scrie cererea.
Cum arată un model de cerere completat
Modelul de mai jos folosește date fictive. Îl poți copia și înlocui cu datele tale:
Către S.C. Exemplu S.R.L.
În atenția Departamentului Resurse Umane
Cerere de demisie
Subsemnatul Ionescu Andrei, angajat în funcția de asistent administrativ, conform contractului individual de muncă nr. 123/01.03.2026, vă aduc la cunoștință că demisionez din funcția deținută, începând cu data de 23.11.2026, data la care se încheie perioada de preaviz de 10 zile lucrătoare.
Vă rog să înregistrați prezenta cerere, conform art. 81 din Codul muncii.
Data: 09.11.2026
Semnătura: ______
La „Către” pui denumirea exactă a firmei, așa cum apare în contract. Rândul „În atenția” arată cine primește documentul în practică. Data de sus, de lângă semnătură, este ziua în care predai cererea, iar „începând cu data de” este prima zi în care contractul nu mai produce efecte. În exemplu, contractul prevede 10 zile lucrătoare, iar numărătoarea din ziua următoare depunerii duce la 23 noiembrie 2026.
Dacă preferi să scrii ultima zi de muncă în loc de prima zi liberă, poți formula „ultima zi de muncă este 23.11.2026, iar contractul încetează la finalul zilei”. Alege o singură variantă și folosește-o consecvent în tot textul, ca să nu apară două date diferite în același document.
Să renunți la preaviz depinde de angajator. Legea îi permite să renunțe total sau parțial la el (art. 81 alin. 7), dar nu îl obligă. Dacă ai o înțelegere cu firma, ai nevoie de acordul scris al ambelor părți, iar pașii se găsesc în „Demisia fără preaviz: când e posibilă”. În cerere poți adăuga o singură propoziție prin care ceri asta, fără să te bazezi pe ea până nu primești răspunsul în scris.
Adaptezi modelul la cazul tău în câteva locuri. Schimbi funcția, numărul și data contractului, destinatarul (la o firmă mică poate fi administratorul) și, dacă ești femeie, forma „Subsemnata”. Formatul rămâne o singură pagină, fără abrevieri neobișnuite și fără ton emoțional. Citește textul o dată cu voce tare înainte de semnare, pentru că greșelile de dată se văd mai ușor așa.
Cui adresezi cererea de demisie
Cererea se adresează angajatorului, adică firmei, reprezentată de directorul general sau de administrator. Formula uzuală este „Către [denumirea firmei], în atenția conducerii” sau „în atenția Departamentului Resurse Umane”. Șeful direct trebuie anunțat, dar documentul oficial nu se adresează lui.
Șeful direct și resursele umane primesc de obicei hârtia și o duc mai departe. Asta e o regulă de organizare internă, nu una din Codul muncii, așa că poate diferi de la o firmă la alta. Într-o companie mare, cererea poate trece printr-un secretariat sau printr-un sistem intern de înregistrare, iar în una mică o ia direct administratorul.
Dacă nu știi cui să o adresezi, ai trei locuri unde poți căuta: regulamentul intern, fișa postului și contractul de muncă. Cel mai rapid este să întrebi la HR cine primește cererile de demisie. Întrebarea nu trezește bănuieli, e o procedură de rutină.
Diferența dintre o discuție cu șeful și o cerere scrisă o simți mai ales când ceva merge prost. Conversația nu produce efecte juridice, nu are dată și nu poate fi dovedită ușor. Hârtia cu data pe ea, în schimb, arată exact de când curge preavizul. Merită totuși să spui personal șefului ce urmează, ca să afle de la tine și nu din circuitul administrativ.
La firmele mici, cu administrator unic, o singură persoană primește tot. Aici data primirii trebuie confirmată în scris, fie cu semnătură pe al doilea exemplar, fie printr-un răspuns pe e-mail. Altfel riști ca documentul să stea într-un sertar, iar administratorul să afirme mai târziu că n-a știut nimic.
Dacă ești în internship (stagiu de practică), ține minte că el are lege proprie, Legea 176/2018, și nu e același lucru cu un contract individual de muncă. Destinatarul rămâne tot firma gazdă, dar modul în care se încheie contractul se vede în contractul tău de internship. Citește-l și caută la cine se depun notificările, apoi urmează exact procedura de acolo.
Cum ți se înregistrează demisia
Angajatorul este obligat să înregistreze demisia, iar în practică asta înseamnă că cererea primește un număr de înregistrare și o dată. Dacă firma refuză, art. 81 alin. 2 îți permite să dovedești demisia prin orice mijloc de probă. Contează deci să ai o urmă clară a faptului că ai depus-o.
Pașii sunt simpli:
- Fă două exemplare ale cererii și semnează-le pe amândouă.
- Predă-le la secretariat sau la HR.
- Cere ștampila sau numărul de înregistrare pe exemplarul tău, plus semnătura persoanei care l-a primit.
- Păstrează exemplarul într-un loc sigur, fotografiază-l cu telefonul și salvează poza.
Dacă firma refuză să înregistreze cererea, ai variante. Poți trimite documentul prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la sediul firmei, sau îl poți trimite și pe e-mail, păstrând mesajul. Mesajele, e-mailurile și chiar martorii contează ca probe, dar o recomandată cu confirmare rămâne cea mai greu de contestat.
Data înregistrării este cea care contează, pentru că de ea se leagă începutul preavizului. Dacă lași cererea pe biroul cuiva, fără semnătură de primire, nu poți arăta mai târziu nici că ai depus-o, nici de când curge preavizul. E una dintre cele mai frecvente probleme la primul job, fiindcă pare firesc să predai pur și simplu hârtia și să pleci.
După ultima zi de muncă, încetarea contractului se consemnează în registrul electronic al salariaților, REGES. Angajatorul se ocupă de această operare. Tu poți cere o copie a documentelor de încetare, ca să le ai la dosar, mai ales dacă urmează să-ți începi un job nou și ți se cer acte de la fostul angajator.
Cum trimiți cererea de demisie pe e-mail
Poți trimite demisia pe e-mail doar dacă firma acceptă comunicarea electronică și poți dovedi că mesajul a ajuns. Codul muncii cere formă scrisă, iar un e-mail este text scris, deci poate servi ca dovadă a datei. Cel mai sigur este să atașezi cererea semnată de mână, scanată sau fotografiată clar, și să ceri confirmare. Dacă ai dubii, depune-o și pe hârtie.
Înainte să trimiți, verifică ce spun contractul și regulamentul intern despre comunicarea electronică. Legea nu obligă firma să accepte e-mailul, iar dacă regulamentul cere depunere la registratură, respectă regula sau trimite documentul în ambele moduri. Verifică și dacă firma are o adresă oficială de HR, ca să nu scrii unei persoane care poate fi în concediu.
Un nume tastat la finalul mesajului nu dovedește cine l-a trimis. Atașează deci cererea ca PDF, cu semnătura de mână, sau semnează-o electronic dacă ai o semnătură electronică pe care firma o acceptă. Trimite mesajul de pe adresa de serviciu sau de pe una cunoscută firmei și pune în copie resursele umane.
Subiectul trebuie să fie clar, iar textul scurt. Un exemplu ar fi „Cerere de demisie, Ionescu Andrei”, iar în corpul mesajului două-trei rânduri:
„Bună ziua, vă transmit atașat cererea mea de demisie, semnată, cu preaviz de 10 zile lucrătoare, cu încetare la data de 23.11.2026. Vă rog să îmi confirmați primirea și să îmi comunicați numărul de înregistrare. Mulțumesc, Ionescu Andrei.”
Dovada o obții din răspunsul HR-ului, din confirmarea de citire sau dintr-un număr de înregistrare comunicat tot pe e-mail. Păstrează mesajul trimis și atașamentul, de preferat într-un dosar separat sau salvate ca PDF.
Dacă nu primești niciun răspuns în câteva zile lucrătoare, nu aștepta pasiv. Trimite din nou, cu mențiunea că ceri confirmarea, și depune cererea pe hârtie sau trimite-o prin recomandată. Cu cât lași să treacă mai mult timp, cu atât devine mai neclar de când curge preavizul.
Ce verifici înainte să semnezi demisia
Începe cu contractul individual și cu eventualul contract colectiv aplicabil. Acolo găsești durata exactă a preavizului și te asiguri că se încadrează în plafonul legal. Notează numărul de zile și data de la care vrei să pleci, apoi numără cu un calendar, fără weekenduri și sărbători.
Verifică apoi clauzele care te pot costa bani. Dacă firma ți-a plătit un curs de formare și ai obligația să rămâi un timp, plecarea mai devreme poate însemna că trebuie să returnezi o parte din sumă. Tot aici intră clauza de neconcurență, care îți poate limita alegerea următorului angajator. Dacă nu ești sigur ce înseamnă, citește-le cu atenție înainte de a semna ceva.
Concediul de odihnă neefectuat contează la fel de mult. Poți cere să îl iei în perioada de preaviz, dacă firma e de acord, sau poți cere plata zilelor rămase. Calculează cu cât timp înainte vrei să ai programarea aprobată, ca să nu rămâi cu zile pierdute în ultima săptămână.
Pregătește și lista drepturilor bănești. Acestea includ salariul proporțional cu zilele lucrate, eventualele prime și tichetele neridicate. De partea cealaltă, trebuie să predai bunurile firmei, precum laptopul, cardul de acces sau cheile, și să ceri un proces-verbal de predare. Un document semnat te scutește de reclamații ulterioare.
Un ultim lucru e greu de reparat. După ce cererea e înregistrată, retragerea demisiei depinde de acordul angajatorului, deci nu o depune „la cald”, după o ceartă sau o zi proastă. Dacă firma nu îți respectă drepturile după plecare, poți sesiza Inspecția Muncii.
Săptămâna aceasta deschide contractul de muncă, notează durata preavizului și data de la care vrei să pleci. Completează apoi modelul din articol și cere HR-ului numărul de înregistrare.
Ultima zi de serviciu nu e momentul potrivit să descoperi că nu ai nicio dovadă. Cu două-trei zile înainte, verifică dacă ai la tine exemplarul cererii cu număr și semnătură de primire sau măcar mesajul de confirmare, și cere copia documentelor de încetare. Dacă lipsește ceva, mai ai timp să repari: depune o recomandată cu aceeași cerere de demisie, iar chitanța și confirmarea de primire îți rămân ca dovadă.
