Cum faci verificarea contractului de muncă online ca să afli dacă firma chiar te-a înregistrat, după ce ai semnat și ai început lucrul? Hârtia semnată arată ce ați stabilit între voi, dar nu spune nimic despre ce a transmis angajatorul statului. Datele ajung într-un registru electronic, iar din el se calculează vechimea, concediul medical și ajutorul de șomaj.
Verificarea durează câteva minute și o faci de acasă, cu telefonul sau cu calculatorul. Dacă ceva nu se potrivește, ai la îndemână un mesaj gata de trimis angajatorului și o cale clară spre Inspecția Muncii.
De ce nu ajunge contractul semnat pe hârtie
Contractul semnat dovedește înțelegerea dintre tine și angajator, dar statul te vede salariat doar dacă firma l-a înregistrat în registrul general de evidență a salariaților. Potrivit Codului muncii (art. 16), contractul se încheie în scris și se înregistrează înainte de începerea activității. Fără înregistrare, zilele lucrate pot lipsi din dosarul tău.
Registrul s-a numit mult timp Revisal. Acum se numește REGES-Online și l-a înlocuit printr-o hotărâre de guvern intrată în vigoare în aprilie 2025 (HG 295/2025). Angajatorii au avut șase luni să treacă pe noua platformă, iar salariatul are acces direct la propriile date.
Sub cuvântul „contract” se ascund două lucruri diferite, documentul tău și înregistrarea lui. Poți avea o foaie semnată de ambele părți, iar firma să nu fi transmis datele la Inspecția Muncii. În fața statului nu ești atunci angajat, iar vechimea, concediul medical și șomajul se bazează pe ce scrie în registru.
Ce pierzi concret fără înregistrare? Stagiul de cotizare pentru pensie, concediul medical plătit, indemnizația de șomaj și dovada veniturilor pe care o ceri la bancă sau la un proprietar când vrei un credit ori o chirie. Fără date în registru, nu ai ce arăta nimănui.
La primul job situația se repetă des. Ai semnat, ai început lucrul, iar nimeni nu ți-a confirmat că data de început a fost transmisă. Problema iese la iveală la prima adeverință de care ai nevoie sau în ziua în care ai nevoie de concediu medical, adică exact când e mai greu de rezolvat.
De aceea verifici în primele zile după angajare. Dacă funcția, norma, salariul sau data începerii sunt greșite, le corectezi pe loc, nu după câțiva ani. Clauzele pe care merită să le citești înainte de semnare sunt în „Contractul individual de muncă: ce verifici la primul contract”. Aici contează doar ce ajunge în registru.
Ce prevede Codul muncii despre contract și înregistrare
Baza legală este Codul muncii, adică Legea nr. 53/2003, republicată în 2011. Contractul individual de muncă se încheie în scris, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Obligația îi revine angajatorului, nu ție, așa că nu depinde de cât insiști tu.
Înainte să începi lucrul, angajatorul trebuie să îți dea un exemplar al contractului. Un al doilea exemplar rămâne la el, iar o copie se păstrează la locul de muncă. Dacă în prima zi ți se spune „semnăm după ce vezi cum e”, ești deja în afara regulii.
Contractul se înregistrează în registrul electronic înainte de începerea activității. Data semnării și data începerii lucrului pot fi diferite, iar termenul se socotește de la a doua. Dacă începi pe 1 a lunii, înregistrarea trebuie făcută cel târziu în ultima zi a lunii precedente, fie ea 30 sau 31. Ai semnat pe 28? Firma are atunci doar două-trei zile la dispoziție, nu un răgaz după prima zi lucrată.
Mai ai un drept pe care îl folosești mai rar. La cerere, angajatorul trebuie să îți elibereze un document care atestă activitatea desfășurată (art. 34 alin. 5). Practic, e adeverința care arată că lucrezi acolo, de când și pe ce funcție. O ceri în scris, pe e-mail, ca să rămână urma.
Normele se schimbă, iar versiunea consolidată a Codului muncii se actualizează. Înainte să citezi un articol într-o discuție cu angajatorul, uită-te pe textul în vigoare de pe legislatie.just.ro. Pentru ce ai nevoie la primul job, cele trei reguli de mai sus sunt suficiente.
Cum intri în REGES-Online și îți vezi contractul
Contractul îl verifici în REGES-Online, pe portalul Inspecției Muncii, la secțiunea pentru salariați. Intri cu identitatea digitală ROeID sau cu un certificat digital calificat, iar consultarea este gratuită. Separat, contribuțiile din lunile lucrate apar în contul tău din Spațiul Privat Virtual al ANAF.
Ai trei căi de acces. Poți intra de pe calculator, din aplicația mobilă „Salariat”, disponibilă pe iOS și pe Android, sau de la terminalul Info Kiosk din sediul ITM, adică al Inspectoratului Teritorial de Muncă din județul tău. Contul îl faci cu ROeID, cu un certificat digital calificat sau la ghișeu, cu actele necesare.
Cu ROeID parcurgi traseul astfel:
- Instalezi aplicația ROeID și îți creezi identitatea digitală.
- Intri pe portalul REGES-Online și alegi „Aplicație salariat”.
- Te autentifici cu ROeID.
- Deschizi lista contractelor și compari datele cu ce ai semnat.
- Descarci extrasul.
Manualul de utilizare descrie două tipuri de extras. Cel individual privește un singur contract, iar extrasul centralizator le cuprinde pe toate ale tale, indiferent de angajator. Pentru primul job, cel individual e suficient. Documentul poartă semnătura electronică a Inspecției Muncii, deci îl poți prezenta unei bănci sau unui proprietar, dar întreabă înainte dacă instituția respectivă îl acceptă.
Ce compari cu hârtia ta? Numele angajatorului, data de început, funcția, norma (opt ore sau patru), tipul contractului (determinat sau nedeterminat) și salariul de bază. În 2026, salariul minim brut pe țară este 4.325 lei lunari de la 1 iulie (HG 146/2026), fără sporuri. Dacă ai normă întreagă și baza din extras e sub suma aceasta, ai de clarificat ceva cu angajatorul. La fel dacă salariul din extras e mai mic decât cel promis, caz în care contractul e unul „gri”.
A doua verificare privește contribuțiile. În Spațiul Privat Virtual și în contul de asigurat de la Casa de Pensii vezi dacă apar sumele din lunile lucrate. Ele apar cu întârziere, așa că o lună lipsă nu înseamnă automat fraudă. Tot așa, nu trage concluzii dacă te cauți în sistem imediat după semnare, fiindcă firma poate să nu fi transmis încă datele.
Online nu vezi clauzele detaliate. Pentru ele ai nevoie de exemplarul tău semnat. Nici cartea de muncă nu mai e documentul principal, iar extrasul arată contractele înregistrate acum. Dacă nu ai telefon sau calculator la îndemână, mergi la Info Kiosk-ul din ITM sau cere extrasul de la angajator.
Ce faci dacă datele tale lipsesc sau sunt greșite
Un contract care nu apare nu înseamnă automat că angajatorul trișează. Înainte de orice reclamație, exclude cauzele banale. Verifică dacă CNP-ul e scris corect, dacă numele are aceleași diacritice ca în buletin și dacă n-ai încheiat contractul cu altă firmă din același grup decât cea unde crezi că lucrezi. Uită-te și la lista de contracte, ca să nu fi ales unul vechi.
Dacă apari, dar cu funcție, normă sau salariu diferite, cere corectarea în scris. Orice modificare a clauzelor presupune un act adițional, încheiat înainte ca modificarea să producă efecte (art. 17 alin. 5). Contractul se poate schimba doar prin acordul ambelor părți (art. 41 alin. 1). Un „îl reparăm noi din sistem” fără document nu te protejează.
Dacă nu apari deloc, deși lucrezi, trimite angajatorului un e-mail scurt și politicos, cu data la vedere. Poți folosi un model ca acesta: „Bună ziua, am verificat în REGES-Online și contractul meu nu apare (sau apare cu [funcție/normă/salariu] diferit). Vă rog să îmi confirmați până la [data] că datele au fost transmise și să îmi trimiteți o copie a contractului. Mulțumesc.” Completează numele, CNP-ul, funcția și data de început și stabilește tu termenul, de exemplu cinci zile lucrătoare.
Uneori primești răspunsul „ești în perioada de probă, te înregistrăm mai târziu”. Perioada de probă nu amână înregistrarea, pentru că regula din art. 16 se aplică de la prima zi. Dacă mai citești o dată contractul și vezi că tipul lui diferă de ce apare în registru, diferența dintre durată determinată și nedeterminată e explicată în „Contract pe perioadă determinată sau nedeterminată: ce înseamnă pentru tine”.
Păstrează tot ce dovedește că lucrezi acolo: e-mailul trimis și răspunsul primit, exemplarul contractului, fluturașii de salariu și conversațiile cu angajatorul. Dacă răspunsul e evaziv sau nu vine deloc, treci la sesizarea către ITM, descrisă în secțiunea următoare.
Nu continua să lucrezi luni întregi „până se rezolvă”, fără nicio urmă scrisă. Cu cât trece mai mult timp, cu atât e mai greu de arătat de când muncești și în ce condiții.
Cui reclami munca fără contract
Lucrezi fără contract dacă prestezi muncă fără formă scrisă sau fără înregistrare, adică ai program și sarcini date de angajator, dar nu apari în registru. Primirea la muncă a unei persoane fără contract încheiat în scris este contravenție. Din 1 ianuarie 2026, potrivit Inspecției Muncii, amenda este de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, cu un plafon de 1.000.000 lei pentru un angajator. Înainte erau 20.000 de lei pe persoană și 200.000 de lei plafon.
Amenda o plătește angajatorul. Riscul tău e altul, anume că fără contract înregistrat nu ai vechime, concediu medical plătit, drept la șomaj sau dovada veniturilor. Ce înseamnă asta pentru tine, în detaliu, găsești în „Munca fără contract: ce riști tu, nu doar angajatorul”. Aici rămâne doar procedura.
Ordinea realistă începe cu o discuție în scris cu angajatorul, apoi o sesizare la ITM din județul unde se află sediul firmei sau locul tău de muncă. Inspecția Muncii și ITM-urile controlează angajatorii și aplică amenzile. Pentru greșeli de date din registru scrii mai întâi angajatorului, apoi ITM. Pentru salarii neplătite sau alte litigii, calea e instanța, unde merită să vorbești cu un jurist sau cu un sindicat.
Sesizarea o scrii simplu și conține:
- Datele tale de identificare.
- Numele firmei și adresa locului de muncă.
- Data începerii și perioada lucrată.
- Ce lipsește: contractul, înregistrarea sau datele corecte.
- Dovezile atașate și cererea concretă de control.
Întreabă la ITM din județul tău dacă primesc sesizarea și online sau doar la registratură. Păstrează oricum numărul de înregistrare al sesizării, fiindcă acolo începe termenul de răspuns.
Dovezile contează mai mult decât argumentele. Mesaje cu sarcini, grafice de ture, extrase de cont cu plăți, e-mailuri de la firmă, poze cu programul afișat și colegi care te știu pot arăta că muncești acolo. Ele ajută în practică, dar nu garantează un rezultat. Nu pleca din firmă fără să le strângi și nu semna „de bunăvoie” hârtii lăsate în alb.
Obiecțiile se aud des: „lucrez doar o lună, nu merită contract”, „avem un acord verbal”, „mă plătește în mână, e mai bine”. Un acord verbal nu înlocuiește contractul scris cerut de art. 16. Pentru internship și practică există reguli proprii, așa că cifrele de acolo nu se amestecă aici.
Ce verifici înainte să semnezi primul contract
Cere proiectul de contract cu câteva zile înainte, ca să nu-l citești în picioare, în ziua când începi. Un om care a primit documentul din timp are răgaz să pună întrebări și să observe ce nu se potrivește cu oferta.
Compară proiectul cu ce ți s-a promis la interviu:
- Funcția și locul muncii.
- Norma de lucru și programul.
- Salariul brut și data la care se plătește.
- Durata concediului.
- Perioada de probă.
- Tipul contractului, determinat sau nedeterminat.
Perioada de probă o compari cu Codul muncii (art. 31 alin. 1), care o limitează la 90 de zile calendaristice pentru funcții de execuție și la 120 pentru funcții de conducere. La primul job vei fi aproape sigur pe o funcție de execuție, așa că 90 de zile sunt plafonul.
Data de început din contract trebuie să fie cea la care începi efectiv. Dacă proiectul spune 1 a lunii și tu vii pe 25 ale lunii precedente, ai muncit câteva zile fără acoperire. Cere să se corecteze înainte de semnare.
Semnalele de alarmă sunt ușor de recunoscut. „Începi azi și semnăm săptămâna viitoare” înseamnă că lucrezi fără contract. Normă parțială în hârtii, deși stai program întreg, înseamnă contribuții mai mici decât ar trebui. Un salariu „în mână” diferit de cel scris în contract înseamnă că viitoarea pensie și indemnizațiile se calculează pe suma mai mică. Pentru normă de patru ore ai „Contractul de muncă cu normă parțială (4 ore): drepturi și obligații”, iar pentru munca în timpul facultății, „Contract de muncă în timpul facultății: ce se schimbă pentru tine”.
La final cere exemplarul semnat de ambele părți. Se întâmplă să pleci acasă cu o copie pe care a semnat doar firma sau doar tu. Spune politicos că vrei un exemplar complet și verifică semnăturile înainte de a ieși din birou.
Cum te asiguri în zilele următoare că ești acoperit
Începe cu hârtia. Uită-te dacă ai exemplarul tău de contract și dacă datele din el sunt corecte: nume, CNP, funcție, normă, salariu și data începerii lucrului. O greșeală mică acolo se repetă apoi în registru.
Apoi intră în REGES-Online și descarcă extrasul. Compară-l rând cu rând cu contractul și notează într-un fișier data verificării și rezultatul, cu tot cu extras salvat. Peste câteva luni, când ai nevoie de o adeverință, ai deja dovada că ai verificat.
Dacă lipsește ceva sau apare greșit, trimite angajatorului cererea scrisă din secțiunea despre datele care lipsesc și păstrează dovada trimiterii. Dacă răspunsul întârzie peste termenul pe care l-ai stabilit, treci la ITM cu e-mailul și extrasul în mână.
Dacă ești încă înainte de angajare, cere proiectul de contract și treci prin lista de verificare. Un răspuns de tipul „vedem noi la începere” îți spune la fel de mult ca o clauză.
Pune o notificare în calendar la 30 de zile după prima zi de lucru. Atunci faci o nouă verificare a contractului de muncă online și vezi dacă datele au ajuns în registru, iar contribuțiile încep să apară în contul tău. Dacă totul se potrivește, notezi data și te liniștești. Dacă nu, ai o lună de urme scrise, suficiente ca să discuți cu angajatorul sau să sesizezi ITM fără să pornești de la zero.