A începe săptămâna în forță înseamnă pentru mine și a-mi umple inima cu unul dintre lucrurile ce mă face fericită.
Și anume blogul. Am făcut pauză o perioadă fiindcă îmi doresc să transmit sincer și real ce trăiesc și să nu inventez subiecte doar pentru a umple o pagină sau o conștiință.
Am petrecut săptămânile acestea într-o schimbare radicală în stilul meu de viață, am început să învăț multe lucruri despre mine și, de asemenea, am reușit să mă dezvăț de anumite obiceiuri nocive și să le înlocuiesc cu unele noi și sănătoase.
Am introdus metode noi de disciplină în casa noastră și am reușit să excelez în unele, iar la altele să crez haos. 😄
Râd și eu de mine câteodată, dar vă asigur că îmi dau toate silințele să fiu mamă, soție și femeie în același timp. Am reușit în proporție de 70%, zic eu, dar mi-au rămas restul de 30% cu haine murdare, vesela în fiecare colț al camerei și jucării în pantofii mei.
Adică ce s-a întâmplat? Nu le-am reușit pe toate, dar ce a fost mai important și prioritar pentru mine și familie am îndeplinit.
Oricum ar fi, soțiile sunt mari eroine când reușesc să dea curs la toate lucrurile deodată. M-am educat în aceste zile să îmi păzesc sufletul de negativitate și să îmi construiesc un scut al optimismului, am tras de mine în toate direcțiile să fiu deschisă și să duc la îndeplinire tot ce îmi propun.
Nu m-am lăsat dezamăgită de mine însămi sau de reacțiile și situațiile din jurul meu. Vreau să vă spun ceva personal. Mult timp am luptat cu încrederea în mine, nu am avut-o niciodată până să devin mămică.
Încă din copilărie am ales să cred minciunile următoare: că eu nu pot mai mult, că nu există nimic bun în mine și sunt defectă. M-au urmărit mult aceste gânduri, până în adolescență nu am înțeles cine sunt, ce vreau, ce pot, nu am fost conștientă de valoarea mea și de ceea ce a pus Dumnezeu în mine. Am dus lupta asta până am deschis o ușă, ce cred și astăzi că Isus a deschis-o spre mine ca să mă descopăr și ea se numește Alexandra și experiența de mămică. Atunci am înțeles atât de multe lucruri și am început să am încredere în mine și să înțeleg cine sunt.
Mereu am privit cu jind și am fost fermecată de persoanele pline de încredere ce debordau de entuziasm și de o fericire molipsitoare. Și când am înțeles cine sunt și m-am acceptat așa cum sunt, am reușit să îmi pun în evidență personalitatea mea și darurile puse de Dumnezeu în mine. Astăzi, am o încredere șchioapă, dar există, este prezentă și îmi dă avânt. Sunt atât de fericită să mă privesc mereu crescând.
Am învățat să iubesc evoluția și să doresc schimbarea în fiecare zi, nu e ușor, dar nici imposibil. Mi-am demonstrat multe lucruri odată cu schimbările făcute: că pot reuși și singură să pun capăt unor lucruri, că pot avea încredere în mine, că am nevoie de concentrare și că trebuie să îmi fixez noi țeluri.
Că există reușită și poți să înveți mai multe despre tine atunci când treci de obstacole ce nu ai crede vreodată că ai putea fi în stare să le dobori. Am să împărtășesc cu voi în următoarele articole și unele stări ce au dorit să mă copleșească în încercarea de a mă cunoaște pe mine însămi și de a descoperi că sunt și eu un om cu “o țârucă” de valoare în el.
Și, cu adevărat, suntem valoroși și unici și nimeni nu mai este la fel ca tine în universul acesta. Suntem creați unici și nu mai sunt alții ca noi. Aceasta este puterea noastră și ce frumos că Dumnezeu a știut să ne facă pe toți diferiți!